Coperta cântătoare

Syntagma

2011-05-17T06:51:00.000-07:00

Am intrat în librăria de la Titan ca de obicei, pe la ora prânzului. Era goală, iar rafturile pline ochi m-au făcut să mă simt instantaneu bine. Librăriile sunt singurele locuri înguste în care nu acţionez ca un claustrofob. Probabil că deschiderea pe care o promit poveştile de la umbra coperţilor mă linişteşte.
De exemplu, Istoria adevărată a piraţilor. Ce deschidere! Oceanele, vântul, pescăruşii... Ştiu că piraţii au fost nişte amărâţi, nişte Jack Sparrowi ca vai de ei, dar zău că aş vrea să ştiu cum era viaţa lor.
Îmi place când o librărie scoate în evidenţă şi altceva decât eternele romane roz. Sau inutilele cărţi practice care mă învaţă să fac aia şi aia.


în spate Dracula, Religia dacilor si Istoria secretă la un loc

Syntagma are o mulţime de titluri, de ani de zile găsesc aici orice caut. Proprietarul a fost tare ambiţios şi are acum o librărie mică-mică dar voinică, cu câte 3 librari pe schimb, gata să găsească orice carte pe raft sau în baza de date, dacă trebuie să o şi tipărească pe loc.
Au în cantitate mică dar concentrată şi filme, muzică, jucării, manuale, felicitări, iar în fundal se aude muzică bună. Un mic Cărtureşti de calitate, o mică Diverta intensă. Din păcate, un mic site neactualizat.

Pe Calea Victoriei

2011-05-10T07:44:00.000-07:00

O librărie a lanţului CLB aparent organizată conform standardelor, dar de fapt un exemplu de cum "sfinţeşte omul locul".
De la intrare miroase puternic a beţişoare parfumate şi se aude muzică bisericească. Cărţile expuse pe mese sunt tot bisericeşti, iar peretele din faţă e acoperit cu literatură ezoterică. Într-un colţ e o fântână cu apă.
Vânzătoarea discută cu un bărbat despre pelerinaje în Ţara Sfântă, energii purificatoare, orgonit. Ce e aia orgonit? N-am mai auzit.

În rest, totul banal: un pic de papetărie, jucării, ghiozdane, manuale, romanele momentului.
De m-aş întoarce, aş veni pentru librăriţă să discut ceva ezoterism cu ea.

Reviste gratis

2011-05-08T06:06:00.000-07:00

Free Comic Book Day, o fâsâială tipic românească care mi-a adus aminte de ce nu ies în oraş sâmbăta seara. Şi nici dimineaţa sau la prânz. Şi nici vinerea sau duminica.

Am pornit la vânătoare doar aşa, de amorul ... liber. De aia nici nu m-am enervat când două din locaţiile menţionate în anunţ habar n-aveau de operaţiune, Base Cafe şi Cafe Lente.

Cei de la Anthony Frost erau mai informaţi:
- E vorba doar de revista Comics care se oferă gratuit azi celor care o cer, nimic mai mult.
- Ăsta-i tot evenimentul?
- Care eveniment?!

many comics here, but too expensive

La Ex Libris multă lume, dar binenţeles că nu pentru revistuţa gratuită. Pentru alte multe cărţi şi reviste cu preţuri atât de mici de par gratuite (albume Comics franţuzeşti cu 2 lei bucata).

aici merită mers zilnic ca la buticul din colţul blocului, mai vinzi o carte, mai cumperi alta, vezi ce-au primit nou...

La Cărtureşti nu m-am mai dus că mi se cam luase, iar cea mai interesantă imagine din toată plimbarea a fost asta:

curtea interioară a casei de lângă base cafe

Humanitas de Auchan

2011-05-06T10:45:00.000-07:00

Una din librăriile mele preferate.
În mijlocul plebei mercantile de hipermarket, pluteşte la 5 centimetri de pământ o sferă albă de cultură, civilizaţie, cultivare a spiritului ...
continuarea elogiului altădată.

E o librărie organizată pe adâncime, multe titluri în defavoarea numărului de copii. De parcă ar şi trebui multe bucăţi de acelaşi fel pentru marea sete de cultură a poporului consumist.
Sute şi sute de cărţi diferite înghesuite pe o suprafaţă mică...ce poate fi mai aţâţător de-atât?
Titlurile.
Numai cărţi deştepte îmi sar în ochi de fiecare dată, aş răsfoi până şi romanele de ficţiune. Azi am descoperit Eurotaoism şi nici n-am dat de Isabel Allende la tot pasul, ca-n celelalte librării.

Coperţile sunt curate, se vede uşor fiecare titlu, fiecare autor, acordul cromatic e ok. Librarii sunt tineri şi stau tot timpul la postul lor din faţa computerului.
Pluteşte aici o atmosferă de studiu de parcă aş fi într-o bibliotecă.

Confirmarea senzaţiei de librărie cerebrală mi-a dat-o bodyguardul, cel mai intelectual paznic de cărţi din câţi am văzut.

Iar proba a venit de la un cuplu care n-a putut înainta mai mult de 2 paşi în librărie (căutau probabil un cadou).
El: Maică-ta citeşte?
Ea: No way, nu.
El: Atunci hai, stânga-mprejur.

Părintele Galeriu

2011-05-05T08:36:00.000-07:00

Ploua şi librăria era închisă.

Venisem la ea de la o staţie distanţă şi ploua, nu ştiu dacă am mai spus.
Ploua şi mi-am udat pantofii noi de piele fiindcă mi s-a căşunat pe librăria asta.
Doar dacă mă roagă mai trec pe la ea.

Am fost în timpul programului (de criză) afişat pe site.

Dar era închis, ploua şi eu aveam pantofi noi. Lucrarea vrăjmaşului.

Carte spirituală

2011-05-05T06:25:00.000-07:00

Nu e numai o librărie online, are şi sală de prezentare unde poţi să scanezi rafturile şi să răsfoieşti ce te atrage. Librăriţa ştie ce vinde, e specialistă în domeniu, consiliază cu plăcere şi îşi organizează mini-librării ambulante cu ocazia evenimentelor ezoterice din toată ţara.

Muzeul Ţăranului, Cărtureşti

2011-05-04T11:21:00.000-07:00

Am dat din întâmplare peste o librărie Cărtureşti, când mă aşteptam mai puţin. Eroare de comportament, într-o vânătoare trebuie să te aştepţi la orice, oricând.
Mă învârteam prin Muzeul Ţăranului, aşteptam pe cineva, ies în curtea interioară şi văd scris pe uşa de sticla Bookstore. Îmi cam place cuvântul ăsta şi sunt cam pregătit să-l depistez uşor. Dar aici n-a fost vorba de depistare, ci de plăcere. Ca orice plăcere, m-a orbit şi n-am văzut afişul de 2 metri care mă anunţa că am de-a face cu o librărie Cărtureşti. Eu am intrat pur şi inocent ca-ntr-o librărie de Muzeu.

Atâta timp cât am avut în ochi albumele, Haţeg-Ţara bisericilor din piatră, Evoluţia oraşului Bucureşti, Ghidul Mânăstirilor din România, Bran, Transfăgărăşan, Maramureş, Transilvania, Cernăuţi, Retezat, România Ţara Vinului, România - oameni, locuri şi istorii, România, România, România...totul părea în regulă, ce putea expune Muzeul Ţăranului decât cărţi şi albume despre România? La fel ca şi giftshopul de la parter, chestii româneşti

Dar m-am întors şi am dat peste Dostoievski, Pirandello, Llosa, Hugo, Marquez, Steinbeck, Bulgakov ... puţin mai încolo Istoria secretă a lumii, Fizica simpatică ... apoi câteva rafturi de SF-uri, mai departe Coranul, Biblia, Şamanismul, Istoria Rozacrucienilor, Mintea e un mit, Civilizaţia Japoniei ...
Unde sunt eu aici?
Ah, Eliade, Cărtărescu, Djuvara, Noica, Patapievici, Lovinescu, Pleşu, apoi Ghelasie - Reţetele medicinii isihaste, Andru, Bartolomeu Anania, Isihasm ...

Când am văzut ceştile şi punguţele de ceai eram deja lămurit, mi se deschiseseră ochii de pe la DVD-uri încoace.

Deşi revelaţia am avut-o când am deschis şi urechile, Gotan Project, păi unde mai e muzica asta în background?
Să zic că am fost dezamăgit? Da. Vroiam o librărie ţărănească, indiferent ce-o însemna asta, ceva original, nu o locaţie pentru lanţul Cărtureşti.

Multicart, taraba din parc

2011-05-02T09:53:00.000-07:00

Plecasem pentru librăria din Titan, dar până am ajuns eu închisese. Era prima librărie pe care vroiam s-o vânez, dar ea s-a camuflat la timp.

Am traversat spre parcul de vizavi, să execut o plimbărică defrustratoare. Am luat-o drept prin Târgul de Florii / Paşti / Sfânta Maria / 1 Decembrie / Crăciun. E format din vreo 20 de căsuţe de lemn din care se vând de-a lungul anului toate prostiile lumii, nici nu merită enumerat ce.
Dar la capătul şirului pravilicesc iat-o pe Cenuşăreasa căsuţelor, bătută în cărţi. Drăguţa de ea, îl avea pe Valeriu Anania în braţele ei răstignite la soare, vreo 20 de Osho, ditamai tratatul de medicină chineză, şi printre necesarele romane dulci şi cu vampiri, câteva nestemate grele: Orhan Pamuk, Jose Saramango, Kenzaburo Oe, Abe kobo, Haruki Murakami, Yasushi Inoue, Kazuo Ishiguro, că dacă încep cu japonezii nu mai termin.

O fericire ce am păţit eu în văzul lumii, când am găsit taraba asta cu cărţi. Deci ea a fost să fie prima.

Taraba Multicart / Blog Multicart

Nu ştiu de ce, dar m-am simţit ca-n SaySaySay. Să mă las înşelat şi să mă vreau înşelat de o tarabă mică şi cu tupeu. Să-mi vândă ea vise mari, coperţi strălucitoare, idei măreţe. M-am simţit fericit în speranţa mea că sunt prost şi nesofisticat şi vreuna din cărţile astea mă poate salva.
Acum aici, în aer liber, în mulţime.